Inteligența artificială ambientală (Ambient Intelligence) este o tehnologie care funcționează silențios în mediul înconjurător, adaptându-se nevoilor noastre fără a necesita o interacțiune explicită.
Conform Emergen Research, "inteligența mediului se referă la integrarea tehnologiilor inteligente și receptive în mediile de zi cu zi, permițând spațiilor să se adapteze automat la nevoile utilizatorilor, fără o contribuție explicită".
Această tehnologie utilizează senzori, AI, IoT și învățare automată pentru:
Spre deosebire de asistenții vocali care necesită comenzi explicite, inteligența ambientală funcționează în fundal, făcând mediile mai intuitive și mai personalizate.
Grand View Research raportează că preferința din ce în ce mai mare pentru case inteligente este unul dintre principalele motoare ale inteligenței de mediu. Aceste sisteme monitorizează și controlează consumul de energie și optimizează gestionarea deșeurilor, făcând locuințele mai eficiente și mai confortabile.
Conform articolului din Emergen Research, "mediile de vânzare cu amănuntul utilizează inteligența ambientală pentru a optimiza amenajarea magazinelor în timp real, pe baza tiparelor de mișcare ale clienților, fără a necesita analize manuale".
După cum a raportat Grand View Research, "spațiile de birouri modifică subtil iluminatul, temperatura și anularea zgomotului în funcție de tipul de activitate desfășurată, îmbunătățind automat productivitatea fără intervenția directă a utilizatorului".
Grand View Research estimează că "piața globală a inteligenței ambientale a atins 18,44 miliarde de dolari în 2022 și se așteaptă să crească cu o rată anuală de 24,4% până în 2030, când se estimează că va ajunge la aproape 100 de miliarde de dolari".
Această creștere este determinată de:
Emergen Research identifică mai multe companii lider pe piața inteligenței ambientale:
Un aspect critic al inteligenței ambientale se referă la implicațiile asupra vieții private. Grand View Research remarcă dezvoltarea "tehnicilor de "inteligență artificială ambientală" care protejează confidențialitatea, în care prelucrarea are loc la periferie, datele sensibile fiind prelucrate local, fără stocare centrală. Aceste abordări mențin beneficiile inteligenței ambientale, abordând în același timp preocupările legate de confidențialitate".
După cum arată cercetarea, cele mai de succes companii din acest domeniu vor fi cele care fac tehnologia invizibilă, creând medii care răspund în mod inteligent nevoilor umane, fără a necesita atenție.
Inteligența mediului reprezintă o schimbare fundamentală de paradigmă: nu mai este vorba despre interacțiunea cu tehnologia, ci despre a fi înconjurați de aceasta, astfel încât să ne îmbunătățească în mod silențios viața de zi cu zi.
Asistenții vocali precum Alexa și Siri necesită o interacțiune explicită (cum ar fi să spui "Hei Siri" sau "Alexa") și oferă răspunsuri la comenzi specifice. Inteligența artificială ambientală, pe de altă parte, funcționează constant în fundal, fără a fi nevoie de comenzi explicite, adaptând automat mediul la nevoile utilizatorilor prin intermediul senzorilor și al învățării continue.
Da, în forme inițiale. Sisteme precum termostatele inteligente care învață preferințele dvs. de temperatură, luminile care se reglează în funcție de momentul zilei și de comportamentul dvs. sau frigiderele care monitorizează consumul de alimente sunt exemple de inteligență ambientală deja prezente în multe locuințe. Potrivit Grand View Research, preferința tot mai mare pentru case inteligente este unul dintre principalii factori de creștere a inteligenței ambientale.
IA ambientală și roboții reprezintă abordări complementare ale automatizării. În timp ce inteligența artificială ambientală este încorporată în mediul în sine (pereți, tavane, podele, aparate), roboții sunt entități fizice mobile care pot interacționa cu mediul. În viitorul apropiat, este probabil să asistăm la o integrare mai strânsă: roboți casnici care colaborează cu sistemele de inteligență de mediu, primind informații de la senzori distribuiți în mediu pentru a naviga și a îndeplini sarcini mai eficient. De exemplu, un robot aspirator ar putea primi informații de la sistemul de mediu cu privire la zonele din casă care au fost utilizate recent și care trebuie curățate.
Principalele riscuri includ colectarea continuă de date privind obiceiurile personale, supravegherea potențială neautorizată și crearea de profiluri detaliate ale utilizatorilor. După cum a remarcat Grand View Research, aceste preocupări au condus la dezvoltarea unor tehnici care prelucrează datele la nivel local pe dispozitivele însele, fără a le trimite către servere centrale, reducând astfel riscurile la adresa vieții private.
Absolut. Inteligența artificială a mediului are un potențial semnificativ de îmbunătățire a accesibilității și autonomiei persoanelor cu handicap. Mediile care se adaptează automat la nevoile utilizatorului pot oferi asistență personalizată: reglarea automată a iluminatului pentru persoanele cu deficiențe de vedere, sisteme de comunicare ambientală pentru persoanele non-verbale sau medii care anticipează și previn situațiile de risc pentru persoanele cu mobilitate redusă.
Deși aceste sisteme necesită energie pentru a funcționa, ele sunt concepute pentru a optimiza eficiența energetică generală a încăperilor. Sistemele inteligente de iluminat și de aer condiționat, de exemplu, pot reduce semnificativ consumul de energie prin activarea doar atunci când este necesar și prin adaptarea la condițiile reale. Conform cercetării, implementarea pe scară largă a inteligenței ambientale în orașele inteligente ar putea contribui la reducerea amprentei de carbon urbane prin optimizarea consumului de energie al clădirilor și al sistemelor de transport.
În următorii ani, este probabil să asistăm la o mai mare integrare între diferitele sisteme de mediu care funcționează în prezent în mod izolat. De asemenea, vom asista la o îmbunătățire a capacităților de predicție, sistemele fiind capabile să anticipeze nevoile cu mai multă precizie. Evoluția va include, probabil, și o mai mare personalizare bazată nu numai pe obiceiuri, ci și pe starea emoțională și fizică a oamenilor, detectată prin senzori biometrici neinvazivi.
Surse: