Relația dintre inteligența artificială și democrație nu este nici liniară, nici unidirecțională, ci reprezintă mai degrabă o împletire de forțe conflictuale care consolidează și subminează simultan fundamentele procesului democratic.
IA a modificat profund spațiul public în care are loc dezbaterea democratică. Această schimbare depășește cu mult simpla problemă a dezinformării. Asistăm la fragmentarea experienței colective de informare, care a reprezentat în trecut o condiție prealabilă fundamentală pentru democrațiile moderne.
Atunci când diferiți cetățeni trăiesc în realități informaționale radical diferite, structurate de algoritmi de recomandare, se pierde terenul comun necesar dialogului democratic.
Paradoxal, în timp ce inteligența artificială a multiplicat sursele de informații disponibile, aceasta a erodat, de asemenea, capacitatea societăților democratice de a ajunge la un consens cu privire la ceea ce constituie "fapt". Această erodare epistemică reprezintă o provocare mai profundă și mai insidioasă decât simpla răspândire a știrilor false.
Democrațiile se confruntă cu o dilemă fundamentală: deciziile privind inteligența artificială necesită expertiză tehnică extrem de specifică, dar încredințarea exclusivă a acestor decizii experților înseamnă scoaterea lor din procesul democratic. Există astfel o tensiune nerezolvată între principiul democratic (decizii luate de și pentru cetățeni) și nevoia de expertiză specializată.
Această tensiune este agravată de faptul că sistemele AI din ce în ce mai complexe sunt opace nu numai pentru cetățenii obișnuiți, ci uneori chiar pentru experții care le dezvoltă. Cum poate funcționa controlul democratic atunci când instrumentele care ar trebui să fie guvernate depășesc inteligibilitatea umană?
Microtargetarea politică prin intermediul AI a devenit din ce în ce mai sofisticată în campaniile contemporane. Sistemele AI analizează vaste seturi de date privind alegătorii pentru a crea mesaje politice extrem de personalizate. Doar securitate
Cercetarea arată că anunțurile politice generate de AI, orientate spre personalitate, sunt semnificativ mai convingătoare decât conținutul generic. PubMedNih
Scara și eficiența inteligenței artificiale permit campaniilor să genereze conținut personalizat pentru milioane de alegători simultan, făcând microtargetarea mult mai fezabilă și mai rentabilă decât oricând. Marketing politicCSET
Studii recente arată că instrumentele de campanie îmbunătățite cu inteligență artificială pot identifica vulnerabilitățile psihologice ale alegătorilor și pot crea mesaje care exploatează aceste caracteristici. OUPAcademicTechInformed
Preocupările democratice sunt substanțiale:
Sistemele de vot și infrastructura electorală sunt, de asemenea, influențate de IA, atât în mod pozitiv, cât și negativ:
IA oferă atât oportunități, cât și provocări pentru participarea democratică:
IA nu schimbă doar modalitățile de dezbatere democratică, ci restructurează profund relațiile de putere din cadrul societăților. Controlul infrastructurilor IA reprezintă în prezent o formă de putere comparabilă, dacă nu chiar superioară, celei exercitate în mod tradițional de instituții democratice precum parlamentele.
Asistăm la o deplasare a puterii decizionale de la instituții publice supuse controlului democratic la entități private care funcționează conform unor logici diferite. Această migrație a puterii se produce adesea în mod invizibil, prin delegarea progresivă a deciziilor către sisteme automatizate care funcționează în conformitate cu parametri care nu sunt întotdeauna transparenți sau stabiliți în mod democratic.
IA transformă însuși conceptul de participare democratică. Pe de o parte, aceasta oferă instrumente pentru forme mai directe și mai participative de democrație, pe de altă parte, introduce noi bariere cognitive și tehnologice în calea accesului. În acest proces, valoarea opiniei individuale este, de asemenea, redefinită: într-un context de personalizare algoritmică în creștere, cum se poate face distincția între preferințele autentic personale și cele induse de sistemele de recomandare?
Această ambivalență se manifestă, de asemenea, în sistemele de deliberare asistate de inteligență artificială: acestea pot face procesele decizionale complexe mai accesibile, dar riscă, de asemenea, să simplifice excesiv aspecte care ar necesita o reflecție publică mai aprofundată.
Instituțiile democratice tradiționale, concepute într-o eră pre-digitală, se luptă să se adapteze la viteza impusă de inovația tehnologică. Această asincronie temporală între evoluția rapidă a IA și ritmul mai lent al proceselor democratice creează un vid de guvernanță care riscă să fie umplut de mecanisme decizionale nedemocratice.
Provocarea nu constă doar în a reglementa inteligența artificială prin intermediul instituțiilor existente, ci și în a regândi aceste instituții pentru a le face adecvate unei ere în care inteligența artificială devine din ce în ce mai centrală pentru procesele sociale, economice și politice.
Pentru a face față acestor provocări, trebuie dezvoltată o nouă concepție a cetățeniei democratice care să includă conștientizarea rolului IA. Acest lucru implică depășirea atât a optimismului naiv în materie de tehnologie, care vede în IA doar o oportunitate pentru îmbunătățirea democrației, cât și a pesimismului care o vede doar ca pe o amenințare.
În schimb, este nevoie de dezvoltarea unei alfabetizări civice care să includă capacitatea de a evalua în mod critic influența algoritmilor, de a participa în mod conștient la dezbateri pe teme tehnologice complexe și de a solicita transparență și responsabilitate din partea celor care dezvoltă și implementează sisteme AI cu impact social semnificativ.
În cele din urmă, relația dintre inteligența artificială și democrație nu este predeterminată de tehnologia în sine, ci va depinde de capacitatea noastră colectivă de a imagina și construi instituții, norme și practici care să permită ca dezvoltarea tehnologică să fie orientată spre consolidarea valorilor democratice fundamentale și nu spre erodarea acestora.
Inteligența Artificială poate spori participarea democratică, făcând informațiile guvernamentale mai accesibile, permițând participarea multilingvă, analizând contribuția publicului pe scară largă și personalizând experiențele de implicare civică.Evenimente IeeeOECD De exemplu, serviciile de traducere îmbunătățite prin inteligență artificială pot permite minorităților lingvistice să participe mai deplin la procesele democratice, ECNL, în timp ce instrumentele de analiză a datelor pot ajuta guvernele să identifice și să abordeze inegalitățile în furnizarea serviciilor publice. Nextcity + 2
Cele mai semnificative riscuri includ: proliferarea dezinformării persuasive și a falsurilor profunde care subminează faptele comune; manipularea prin conținut politic micro-țintă; prejudecăți algoritmice care exclud anumite grupuri din procesele democratice; și vulnerabilități de securitate în infrastructura electorală. Sage Journals + 5 Cercetările arată că aceste riscuri nu sunt doar teoretice - studiile documentează puterea de persuasiune a conținutului politic generat de inteligența artificială personalizat în funcție de profilurile psihologice individuale. PubMed + 2
Abordările de reglementare eficiente includ: cerințe obligatorii de divulgare a conținutului politic generat de IA; limite privind tipurile de date cu caracter personal care pot fi utilizate pentru microțintă politică; mecanisme independente de supraveghere pentru a monitoriza sistemele de IA din campanii; și inițiative de educare a publicului pentru a sensibiliza alegătorii cu privire la tehnicile de persuasiune îmbunătățite de IA. PBS + 4 Legea UE privind IA oferă un exemplu de cadru de reglementare bazat pe riscuri care abordează în mod specific utilizarea IA în procesele democratice. Europa + 2
Cetățenii ar trebui să aibă oportunități semnificative de a modela guvernanța AI prin mecanisme participative, cum ar fi adunările cetățenilor, consultările publice și procesele continue de implicare a părților interesate. Brookings Research arată că implicarea diverselor părți interesate pe tot parcursul ciclului de viață al IA conduce la sisteme mai fiabile care reflectă mai bine valorile societății. Adalovelaceinstitute + 13 Modele de succes precum Carta datelor din Camden demonstrează modul în care participarea cetățenilor poate stabili cadre etice pentru utilizarea IA în serviciile publice. Oecd
Strategiile de protecție includ: punerea în aplicare a unor măsuri solide de securitate cibernetică, cum ar fi autentificarea cu mai mulți factori; formarea funcționarilor electorali pentru a recunoaște tentativele de phishing îmbunătățite de inteligența artificială; dezvoltarea de sisteme pentru identificarea și contracararea dezinformării generate de inteligența artificială cu privire la vot; Sophos News stabilirea unor procese de verificare pentru comunicările electorale oficiale; și crearea de sisteme redundante pentru infrastructura electorală critică. ABC News + 2 Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA) furnizează orientări specifice pentru funcționarii electorali privind atenuarea riscurilor legate de inteligența artificială. CisaCisa
IA ar putea transforma relațiile dintre cetățeni și guvern, permițând servicii publice mai personalizate, creând noi canale de participare civică, automatizând anumite funcții guvernamentale Nextcity și putând schimba dinamica puterii în sistemele democratice. EffOECD Direcția acestei transformări depinde în mare măsură de opțiunile de guvernanță, dacă IA este pusă în aplicare în moduri care sporesc responsabilitatea democratică sau concentrează puterea în sisteme tehnice cu supraveghere limitată. ScienceDirect + 2
Cooperarea internațională este esențială pentru stabilirea de standarde comune, prevenirea fragmentării reglementărilor, abordarea impactului transfrontalier al IA și promovarea alinierii la valorile democratice în dezvoltarea IA. OCDE + 2 Principiile IA ale OCDE reprezintă un model de coordonare internațională, oferind un cadru comun adoptat de 47 de jurisdicții la nivel mondial, permițând în același timp flexibilitate pentru punerea în aplicare la nivel național. OecdBrookings
Pentru ca IA să fie benefică pentru democrație, sunt necesare: cadre proactive de guvernanță bazate pe valori; cerințe semnificative de transparență și responsabilitate; abordări participative ale dezvoltării și reglementării IA; investiții în alfabetizarea digitală; protecția drepturilor fundamentale în aplicațiile IA; și mecanisme de responsabilizare a sistemelor IA și a dezvoltatorilor acestora. Eff + 4
Dovezile sugerează că abordările anticipative ale guvernanței sunt mai eficiente decât reglementările reactive. OecdBrookings
IA prezintă atât oportunități, cât și provocări semnificative pentru sistemele democratice globale. Analiza noastră cuprinzătoare sugerează câteva concluzii-cheie:
.svg)
.svg)
.svg)
.jpeg)
.jpeg)